25 mai 2012

Mango chutney


Va e dor de o betie? De arome, fireste.

Atunci faceti si voi asa: Amestecati cele de mai jos si fierbeti-le la foc mic, pana prinde consistenta si scade lichidul, aproximativ 30 minute. Apoi turnati sosul obtinut in borcane si ganditi-va la ce retete o sa folositi  asemenea bunatate.


- Mango verzi (vreo 2 cani de fructe curatate si taiate bucatele)
- Ghimbir proaspat (dat pe razatoare)
- Stafide (un pumn generos - poate fi si de boxer, da’ sa fie campion)
- 1 ceapa taiata
- 2 catei de usturoi pisati
- 1 cana zahar brun
- 1 cana zahar alb
- 1 paharel otet. De vin, daca se poate.
- Cate o lingurita mai mica  decat lingurita de ceai (mocca, ar zice unii) de praf de:
   Scortisoara, nucsoara,  cuisoare. Un praf de sare.


- ardei  iuti (mici, da’ hhmm). Ca sa nu va piste si sprancenele, si sa ma pomeniti (hic), cel mai bine e sa scoateti samburii si “nervii” de la infuriatii astia mici si iuti ca focul.


Asta imi aminteste ce fain era la piata, cand intrebam hostezenii:

- “Iuti sunt ardeii?”
- “Is ca focu’.”
- “Pai eu nu vreau chiar asa iuti”. (Cautam din cei usor incovoiati, bulgaresti, nici prea- prea, nici  foarte-foarte.)
- “Apai, doamna, nici astia nu pisca chiar ase.”


 Si la fel pateam cu rasadurile:

- “Sunt de vara sau de toamna?” intrebam.
- “Dumneata de care vrei?”
- “De vara.”
- "D-apoi ase’s si estea.”

Asa si eu, cu mango chutney asta, in miez de primavara.  Ca cica omul harnic pune muraturi si una-alta la borcan…cand il apuca asa, cate o pofta.


Plec acum. Poate gasesc vreun muschiulet pe care sa-l  ademenesc si sa-l aduc acasa, sa-l “trag la tigaie.”  Numai bun sa-i tina companie acestui sos dulce-acrisor si foarte inmiresmat.
Va intrebati, probabil, cand sunt atatea sosuri bune  pe care le putem avea “de gata”, de ce ne-am apuca de facut in casa sosul asta,  care e “la fel”.


E el la fel, dar “altfel”. Bun de tot. Cum e tot ceea ce facem cu  drag si  cu placere.

Sa nu mai vorbim de faptul ca asemenea arome ii  “dau pe spate” pe cei ai casei. Pe TOTI.


Pe “infocatii” ramasi i-am pus la pastrare, cu sare grunjoasa si otet.


O sa vina si vremea lor.

Sa auzim numai de bine!

13 mai 2012

Salata de cruditati


Ne-am intors (de) acasa si sper ca va gasim cu bine, cu pofta de viata si de... mancare.
O sa incepem usurel, cu o salata de cruditati. Am facut salata asta chiar inainte de plecare si pentru ca oricat m-as stradui sa incep din timp pregatirile si sa fiu gata la timp, inaintea oricarei vacante, lucrurile se precipita si niciodata nu reusesc sa fac ceva pe indelete. Asa ca vad acum, ca de atatea ori, in amanarea asta, un semn ca de fapt povestea, la momentul acela, n-ar fi fost completa.
De ce migreaza pasarile? Asa cum stim cu totii, ca sa-si gaseasca conditii prielnice de trai. Si cum nevoile se schimba, migreaza ba la sud, ba la nord. Asa  si noi. 
Cu ochii pe cer, tanjeam si eu, in toamna, sa plec, odata cu pasarile astea, spre tara mea.


Acum, in primavara, ajunsi printre ai nostri, am fost cu parintii intr-o scurta calatorie prin Maramures. Unul din motivele de bucurie, pe drum, a fost si faptul ca am vazut berzele. Care-mi sunt dragi si pe care le pot intelege. Pana la un punct. De ce n-au venit cu pachetul ala pe care il asteptam, acum multi ani, asta e alta poveste. Dar mie tot dragi imi sunt.
Am vazut mai intai cate una, doua in cuib si le-am facut poze. M-a intrebat mama de ce-mi sunt atat de dragi si i-am raspuns ca fiecare avem pasaricile noastre.

Unii, ca mine, se pare ca au un stol. L-am vazut la pas domol, de peste-o apa. Bucurati-va si voi.


Sa va spun acum cum am facut salata. M-am gandit din ce-o sa fac cuibul si ce-o sa pun in el.
Morcov, lastari de broccoli, oua de prepelita.


Morcovul se taie firicele.

Ca firul de lana, sa-l intinzi in mana.


Ouale se fierb si se decojesc.


Am pus si un sos usor, dulce-acrisor.


Cam astea, de buna regasire.

Sa auzim numai de bine!