30 mai 2013

Pui in ananas

 
Ce pui in ananas? Piept. De pui. Dar ca sa-l pui, tai ananasul.
 
 
Condimentezi usor carnea si o asezi intre bucatile de ananas.
 
 
Le legi fedeles. De ce? Ca sa nu-ti zboare bunatate de idee: mancare usoara, de vara.
Si mai ales, ca sa ramana carnea frageda si aromata.
 
 
Se mai pun la gratar si rondelele de ananas, felii de dovlecei. Mai mult, ce vrei?
Putin sos dulce acrisor. De ananas? Se poate.
 
 
Pofta buna!
 

 Sa auzim numai de bine!

21 mai 2013

Tort cu dovlecei. Fistichiu.

 
Ca si multe alte cele ce-mi placeau odata si pe care nu le-am  facut prea des in ultimii... tz... sa tot fie douazeci de ani, n-am mai facut tortul asta cu dovlecei de cand aveam eu vreo douazeci si ceva de ani, iar vara-mea Jeni cu 11 mai mult. Ce tin minte clar  e ca atunci cand eu aveam 18 ani, mi se parea ca  Jeni e fata  tare "faina" (a  se citi ardeleneste, "de treaba"), dar cam batrana.
Asa ca acum, ca e 21 mai si Jeni e tot tanara si frumoasa si e ziua ei, ii fac dedicatie  un tort cum faceam eu in tineretile noastre. Cu dovlecei. Tineri. Si fara seminte. Sau daca chiar s-ar intampla sa aiba, asta ar insemna ca sunt deja copti (la minte) si nu intra in categoria "tineri si nelinistiti" cum eram si noi la momentul vorbirii.
Daca  inca nu v-ati lamurit ca nu vorbesc din amintiri, ci chiar asa  e tortul asta , uite"dovada": caietul meu cu amintiri din bucatarie. Care, ingalbenit de vreme cum este, e prilej de multe amintiri si retete de pe vremuri. Bune.
 
 
Acum ca ne-am lamurit ce vrem, se ia vreun kilogram. De tineri. Si fragezi. Dovlecei.
 
 
Se curata de coaja, se dau pe razatoare si se fierb. La foc iute. C-asa e cand esti tanar. Doar cu timpul te mai domolesti.
 

Scrie in caietul meu "2 linguri de dulceata".
Asa ca se ia vreun kilogram de caise dulci si aromate si se mai pune un pic de zahar, c-asa e cand esti tanar. Exagerezi. Un pic.

 
Se mai pun si arome. C-asa e cand esti deja mai intelept. Ai descoperit ce e cardamonul. Macini si presari. Un pic.
 

Lasi sa fiarba totul pana se leaga. Si povestea cu tortul incepe sa prinda contur.


Am prajit deja si macinam alunele. Stiu ca scrie in caiet nuci, dar asa sunt eu. Nu respect intru totul cuvantul scris.


La blat, da. Doar ca am ajustat un pic. Cantitatile.
Se iau sase oua si apoi se respecta ce am scris: se separa galbenusurile, se adauga 150 grame zahar. Se adauga albusurile batute spuma si apoi amestecand usor, se adauga treptat 150 grame de faina, amestecata cu 1 praf de copt si date prin sita.


Se pregateste crema:

Dovleceii se lasa la scurs intr-o strecuratoare, apoi se adauga alune macinate si zahar (dupa ochi, la marele fix), vreo 4 linguri de dulceata, ca prea a iesit buna, sa fi pus doar 2 si seminte macinate de anason stelat.


Tot cu anason stelat am aromat si siropul.

 
Se umple tortul cu crema, deasupra de adauga alunele. De padure.
 
Ca in alunis, acolo la munte, la bunicii nostri. Stie Jeni. Din jos de clai. Randul asta nu face parte din reteta. Face parte din amintiri. Din copilarie. 
 
 
Se lasa totul la frigider pana-si intra in fire. Respectiv se intrepatrund aromele.
Cam asa arata reteta in varianta ei originala. Fara corset.
 
 
Dar cum de la o vreme te domolesti de-a binelea, din cand in cand ti-e pofta de ceva mai....fistichiu. Si pui o crema cu fistic. Un pic, cat sa stea piscoturile. 
 
 
Si-ti vine sa faci cum ai citit undeva si ai vazut cu ochii tai ca se poate: Sa-ti pui palaria violet (zice povestea). Se pare ca  sunt si alte tanti care  nu respecta intru to(r)tul, ci-si pun palaria rosie,  dar au prins ideea: sa te bucuri de viata.
La momentul asta, eu ma bucuram de priveliste, iar Sorin zicea : "cheese".
 
 
Cat  despre vara-mea, astazi, as fi vrut sa-i trimit  un brat de margarete, ca alea asa ii plac ei, dar pentru ca suntem departe  si  n-as fi vrut sa se ofileasca pe drum, am rugat o muscata, ca alea sunt rezistente, sa stea cuminte. La poza.
 
 
Cum stateam si noi, intr-o buna zi, de ziua mea. Pe malul Somesului. Acum cativa ani. Buni.
Pai cum sa nu-ti fie bine, cand ai verisoarele de-o parte si de cealalta.
 
 
 Cat despre tort, a iesit bun. Foarte bun, as zice. Incercati, daca vreti sa va convingeti.
  
 
 Felia pentru vara-mea a disparut, vad. Cred ca a transformat-o Octavia. In ce se vede.
 
 
Asa cum ziceam eu intr-o compunere pentru scoala, pe care m-a ajutat s-o scriu vara-mea, Luci, acum multi, multi ani: "Margarete si oameni, razand".
 
LA MULTI ANI! draga Jeni si sper sa-ti placa tortul. Noua ne-a placut.
 
Sa auzim numai de bine!
 

16 mai 2013

Gutui cu carne de vita

 
De cand cu diferentele astea de fuse (orare) am si eu o scuza ca incurc (tot mai des) itele.
Adica, l-am pomenit pe Radu (Ioanei) foarte des in ultima perioada, in contexte din cele mai felurite si mai aducatoare de amintiri placute (ziceam in saptamana Pastelor cum ca: "Doamne da-i sanatate lui Radu, cum ne-a dus el in Plaka, Atena, in vinerea de Paste, acum 4 ani si apoi la Inviere cum a gasit cea mai frumoasa biserica construita in stanca, in partea opusa lui Lykavitos, (unde crezuseram noi ca vrem sa ajungem) dar cu efect direct asupra sufletului nostru; dar astea sunt cu adevarat subiect pentru o alta poveste) si am stiut ca se apropie ziua lui, in 17 mai. 
Ieri, adica  15 mai, mi-am zis  ca nu-l sun inainte de vreme, iar azi cand am vorbit cu Ioana, in Grecia era deja maine. Asa cum ziceam, trebuie atentie ca sa poti tine pasul cu trecerea zilelor, de pe un continent pe altul.
Ideea  e ca azi, vorbind cu sotia lui, m-a intrebat ce fac. Eu, curatam gutui si ma concentram sa nu ard caramelul. Adica (surpriza) faceam de mancare, cand in sfarsit  mi-am dat seama ca la momentul vorbirii era deja ziua lui Radu, acolo la el acasa.
Apucasem deja sa-i spun Ioanei sa vina pe la noi, ca avem tort in frigider, in caz ca se trezeste Radu noaptea cu pofta "de ceva dulce". Da, pentru acest Radu (care mancase fasolea cu ciolan pe motiv de pofta de ceva dulce, pe timpul noptii)  e dedicata mancarea asta.
 
Gutui cu  carne de vita, sos caramel si (cate un) un strop-strop de Metaxa, alaturi de cus-cus fin, ca nisipul din furtunile de nisip ce vin (sau pleaca) dinspre Nordul Africii.

 
Si pana sa ajungem sa ne plimbam din nou impreuna  cu Radu si frumoasa lui familie intr-un bazar, am adus tajina  pe masa, sa tina calda portia  cu care ii uram sarbatoritului vise frumoase, zi placuta si LA MULTI ANI!

As fi vrut sa pun si reteta detaliata, dar m-am gandit ca Radu, cum e el artist de felul lui, n-ar vrea neaparat sa afle detalii tehnice intr-o zi de sarbatoare (ca implineste  a X oara vreo 20 de ani), asa ca astept sa vad daca i-a placut si apoi revin.


Sa auzim numai de bine!

7 mai 2013

Tort cuib cu oua. Pentru pasarele.

 
Hristos a inviat!
 
Multumim Domnului, ne-am bucurat si anul acesta de Lumina Invierii.
 
 
Si desi am incercat sa nu exageram cu bucatele, am facut, vorba invitatilor nostri la masa de Paste, "ceva mai mult" la capitolul dulciuri. De asta m-a si intrebat Dana (lui) Peste: "Daca ati facut pasca atat de mare, de ce mai trebuia si tort?"
 
  
Pai nu e asa de mare, m-am "aparat" eu. Am folosit doar  8 oua, 8 linguri de zahar si 8 linguri de faina. Pentru blat.
 
 
 Am pus la fiert 100 grame de zahar cu o canita de apa. Pentru sirop. Si l-am aromat cu apa de flori de portocal. 
 
 
  L-am umplut cu crema de ciocolata.
 
 
 Si l-am acoperit cu crema de unt, frecat cu zahar pudra si aromat cu vanilie.
 
 
 Asa incat sa nu se vada pic de blat.
 
 
 In felul asta ii sta frumos imbracat in strai alb, de sarbatoare. Frisca.
 
 
Bine bine, m-a  "dojenit" din nou Dana, prietena mea. Am inteles cu ce l-ai facut, dar nu pricep  de ce l-ai facut tocmai acum, cand si asa erau destule pe masa de Paste?
L-am facut sa-l trimit cadou prietenei mele Cristina (Marii). La Cluj. Ca in 8 mai e ziua ei si mi-am propus asta inca din luna martie, cand ii dedicasem Octaviei Tortul Chiffon cu Matcha. Atat de tare m-a bucurat comentariul Cristinei, de atunci: "m-AI BULVERSATTTTTT CU TORTUL. gatesti superb. astept un tort prin DHL de ziua mea - 8 mai.pupici. Cristina."
E exact tipul de idee care incolteste cu usurinta in mintea mea. Si asta nu pentru ca n-as sti de gluma. Ci pentru ca micile bucurii pe care le pot face celor dragi mie imi umple sufletul de incantare. Asa ca m-am gandit, pe scurt: "Sanatosi sa fim, ca pe toate le-om face."
Iar gandul meu "Mi-ar placea s-o pot surprinde pe Cristina, de ziua ei." incoltise inca din martie si pana acum  s-a inradacinat asa de bine incat nici vorba sa-l mai scot din cap.
 
Cred ca de-asta s-a gandit si Ron, istetul: "Ia s-aduc harletul!"
 
 
 Ca iarba este deja verde si stiu eu un sortiment anume numai bun de...pus pe tort.
 
 
 Si cum nimic nu e intamplator si  fiecare om are cate o "pasarica"(a se citi cate o idee), a mea s-a nimerit sa cante (fix) in copacul din fata casei noastre.
 
 
De l-am pus si  pe vecinul (Momo) pe ganduri: "Oare ce-o mai coace fata asta?"
 
 
Pai ce sa se fi potrivit mai bine cu primavara si iarba verde de acasa si pasarica asta care-si muta cuibul si face ce face si toti la cei dragi ii zboara gandul?
Un cuib, ca de aici si pana la Cluj e cale lunga si cine stie cine prinde pasarica (din povestea) mea
 si-o baga intr-o colivie, ceva, sa stea cuminte (macar) pana e ziua Cristinei.
 
 
 Ca de asta  a trebuit sa mancam, impreuna cu prietenii nostri
 
 
ce n-a incaput in cutia pe care am pregatit-o de trimis la pachet.
 
 
 Cum de ce?  Ca s-o trimit prin DHL, ca doar asa si-a dorit Cristina (cu nebagare de seama la vorba mea cea de demult): "Ai grija ce-ti doresti....ca s-ar putea sa se implineasca!"
 
 
Cu conditia sa gasesti un om serios (cum n-a vazut Parisul). Noroc cu Ioan, prietenul  nostru
"de la DHL".
 
 
Ei, pana la momentul asta, cred ca si-a dat seama si Momo ca eu, cand imi pun mintea cu ceva (musai nastrusnic) nu ma las pana nu se infiripa. Chiar si de-o fi sa stea mat(z)ul in coada. A mirare:
 
"Cum s-or fi potrivit ele, toate?"
 
 
Cu ajutorul multor prieteni dragi: una care coace, altul care face (pe omul de la DHL) si mai multi care se (pre)fac ca n-au vazut, n-au auzit si nu sufla nici o vorba, sa nu strice surpriza Cristinei.
 La multi ani!
 
 
E dis de dimineata si m-am trezit pentru ca Ron latra ca vrea afara, iar vecinul Momo mieuna la usa vecinilor, ca vrea inauntru, de m-am zapacit cu totul si nu mai stiu daca o fi aievea, sau e vis. Adica mi se pare, sau chiar aud ciripit de pasarele: "Lasa-ma libera, ca s-a facut ziua (de 8 mai) si-am ajuns la destinatie!"
 
 
Sa auzim numai de bine!

4 mai 2013

Retete pentru Paste

Daca va mai ganditi inca ce sa gatiti pentru masa de Paste, poate o sa gasiti inspiratie in vreuna din retetele mele.
 
Salata cu grapefruit

 
Piept de curcan cu legume in aspic

 
Oua rosii
 
 

 
Pulpa de miel la cuptor
 
 
Cotlet de miel
 
 
Pulpa de miel cu bulgur
 
 
 Cotlet de miel cu dovleac
 
 
Cotlet de miel cu plantain
 
 

 
Chec cu migdale


Oua din jeleu
 

Lichior de oua

 
 Tort cu crema de branza  si lichior de oua
 
 
Pasca cu branza in 3 straturi
 
 

Si sa puteti fi linistiti si sa primiti cu sufletul senin Chemarea la Ospatul Credintei, din Noaptea Invierii.

"De este cineva binecredincios şi iubitor de Dumnezeu, să se îndulcească de acest praznic bun şi luminat;
de este cineva slugă înţeleaptă, să intre bucurându-se întru bucuria Domnului său;
de s-a ostenit cineva postind, să-şi ia acum dinarul;
de a lucrat cineva din ceasul dintâi, să-şi ia astăzi dreapta plată;
de a venit cineva după ceasul al treilea, mulţumind să prăznuiască;
de a ajuns cineva după ceasul al şaselea, nimic să nu se îndoiască, că de nimic nu se va păgubi;
de a întârziat cineva până în ceasul al nouălea, să se apropie, nimic îndoindu-se;
de a ajuns cineva numai în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă că a zăbovit, că milostiv fiind Stăpânul, primeşte pe cel din urmă ca pe cel dintâi; odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas, ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul întâi;
pe cel de pe urmă îl miluieşte şi pe cel dintâi îl mângâie; şi aceluia plăteşte şi acestuia dăruieşte şi faptele primeşte şi cu voinţa se împacă, şi lucrul cinsteşte şi socoteala o laudă.
Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru şi cei dintâi şi cei de al doilea luaţi plata. Bogaţii şi săracii împreună dănţuiţi. Cei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi cinstiţi ziua. Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi. Masa este plină, ospătaţi-vă toţi; viţelul este mare, nimeni să nu iasă flămând, toţi vă îndulciţi de ospăţul credinţei; toţi luaţi bogăţia bunătăţii. Nimenea să nu plângă pentru sărăcie, că s-a arătat Împărăţia ce de obşte. Nimenea să se tânguiască pentru păcate, că iertarea din groapă a răsărit. Nimenea să nu se teamă de moarte, că ne-a slobozit pe noi moartea Mântuitorului.
Stinsu-o-a pe dânsa Cel ce a fost ţinut de aceea.
Prădat-a iadul Cel ce s-a pogorât la iad. Amărâtu-l-a pe dânsul, gustând Trupul Lui. Şi aceasta mai înainte apucând Isaia, a strigat: iadul, zice, s-a amărât, întâmpinându-Te pe Tine jos. Amărâtu-s-a că s-a stricat. Amărâtu-s-a că s-a batjocorit. Amărâtu-s-a că s-a omorât; amărâtu-s-a că s-a surpat; amărâtu-s-a că s-a legat. Luat-a trupul şi de Dumnezeu s-a lovit; luat-a pământ şi s-a întâmpinat cu cerul; luat-a ceea ce a văzut şi a căzut întru ce n-a văzut.
Unde-ţi este, moarte, boldul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa? Sculatu-S-a Hristos şi au căzut dracii; înviat-a Hristos şi se bucură îngerii; înviat-a Hristos şi viaţă vieţuieşte; înviat-a Hristos şi nici un mort nu este în groapă, că Hristos sculându-Se din morţi începătură celor adormiţi, Aceluia este Slava şi cinstea în vecii vecilor. Amin!"
Sf. Ioan Gura de Aur

Va doresc Paste Luminat!

Sa auzim numai de bine!