Sunt ardeleanca. Molcoma, adica. Pana ma gandesc eu sa pun in aplicare (sau pe blog) ce mi-a trecut prin minte (si prin bucatarie), se ivesc motive (ne)numarate sa ma faca sa ma misc si mai incet. Faptul ca au mai gatit si mancat si altii ce tocmai mi se nazarise si mie, ma face sa-mi zic ca cel ce inventase foile de la placinta: ori esti hotarat, ori te lasi. Ca daca ar fi sa despicam firul in patru la orice mic pas, nu v-as mai arata acum ce am nascocit, pe post de gustare rapida, acum cateva saptamani: Tortilla cu branza, adica quesadilla. Cu decor de sezon. Flori. Da' sa nu fie doar frumose, sa fie neaparat si edibile.
Asta ca manifestare a entuziasmului ce ma cuprinsese cand mi-a aratat prietena mea de-acasa, Cristina, cu ce anume lucru de mana
se relaxeaza ea si lumea din jurul ei, pe la Cluj si am vrut sa-i trimit si eu un tril pe aceeasi nota, de veselie. (Ne)motivata. De parca ar fi nevoie vreodata nevoie de vreo pricina pentru starea de bine si de frumos.
Daca aveti la indemana branza (brie)
si o greutate care ar trebui sa dea exemplu si altora si sa se tina doar de treburi serioase.
Ce plante aromatice v-ar placea sa inmiresmeze gustarea asta?
Poate fi salvie, cimbrisor
rozmarin
sau pur si simplu doar flori.
Poate doriti flori mai colorate, sau va e pofta de putin oregano, care poate fi folosit pentru a decora cu frunzulite tulpinile, facute din chives (Allium schoenoprasum)
si ati dori un model de lipie mai mare, sa puteti ilustra cat mai bine ce va placuse si in natura.
Totul e posibil!
Fie ca aveti pofta sa le faceti mai mari sau mai mici, mai aromate sau mai simple,
mai bine nu va mai tin de povesti si va-ndemn sa poftiti la masa, pana sunt calde
tortilla, sau lipiile, cum vreti sa le numiti, iar casul e moale.
Si sa mai zica cineva ca nu e bine sa ai prieteni. Cine te-ar mai inspira?
Vezi, Cristinuta, ce-ai starnit? Pofta buna, acum!
Sa auzim numai de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu