Cum "Care tort?" Tortul Anului. Nou.
Cum "Care Mariana?" Mariana, prietena mea buna si draga, de la Cluj.
Cum "Care Davidoff?" Cafeaua. Instant.
Voi, cand mancati ceva bun de tot si de care vreti sa va amintiti in anii care vor urma, ori de cate ori vreti sa gatiti din nou acel "ceva", ce nume ii dati, in caietul vostru cu retete?
Ca eu, una, ori scriu numele persoanei de la care am reteta, ori vreunul-altul dintre ingrediente, sau (alt)ceva, caracteristic.
Daca rasfoiesc caietul si dau de retete cu nume dupa cum v-am pomenit, gandul imi zboara intr-o clipa la imprejurarile pe care le-am trait si starile pe care mi le-au daruit. Caci, faptul ca-mi place sa gatesc cu si pentru prietenii mei, au o semnificatie mult mai profunda decat doar de a ne alina foamea sau pofta, impreuna. Si imi aduc foarte bine aminte cum am invatat sa fac
si cat de tare m-au bucurat : Rulada (Mioara), Cartofi minunati (Luci), Cozonac (Ani), Salata Mena, Regina Maria(Geta), Prajitura Iulia(care nu are nevoie de alte prezentari, pentru ca asta e reteta preferata a lui Sorin, pe care doar prietena mea Mena o stie face, chiar pe gustul lui), Rulada cu nuca de cocos (Jeni), Muschiulet cu fructe (CD Radio), Tort rusesc(fara ruleta), Makdus(vinete umplute cu nuca,usturoi si ardei iute, ca-n tinerete), Fasole boabe (cum face Ioana ziua si mananca Radu, noaptea, cand ii e pofta de ceva dulce si cauta prin frigider, Diplomat (Rodica), Lichior de oua (Melinda), Pandispan(cum m-a invatat mama, cand eram mica), Prajitura cu capsuni (Felicia), Ingheteta mea preferata (Boza, ca la Damasc), Sarlota cu mere (Carmen), Pui de la 11 metri (Luci, vara-mea), Prajitura Mariana, Prajitura de la Mariana (Nu m-am balbait, una e cu nuca si alta cu dovlecel, stiu eu bine care de la cine si care cu ce e-vorbirea). Cozonac de-un metru (n-am incercat, ca suna intimidant, chiar si pentru mine, care sunt cutrezatoare. In ale bucataritului.) Taietei cu varza, cum face mama, Varza la Cluj cum facem noi, parca intamplator, cand vin prietenii nostri clujeni in vizita, de obicei in octombrie, miel la cuptor (cum pregatim uneori cand asteptam musafiri si cateodata il gaseste Ron, cum nu ne asteptam. Si-l mananca, da). Muschi de porc umplut, ca la Cluj, dupa reteta lui Sorin, pe care i-a dat-o doar Octaviei, ca-i plac torturile de la ea. Si pe care o s-o v-o arat si voua ca e frumoasa si buna, Rigo Janci (de la Bebe), Budinca indesata cu dovlecei (de la Angi, dupa o reteta pe care i-am cerut-o de 'nspe mii ori, de teama sa n-o fi pus"bine" undeva, de sa n-o mai gasesc, pana m-am invrednicit s-o scriu in caiet, cu numele asta, ca asa imi aduc aminte cand o citesc ca e delicioasa si iar mi-e pofta s-o mai fac), Salata de fasole boabe, cu frigarui (de la Carmen), Prajitura cu zahar ars (de la mama Florinei), Tort cu crema de ciocolata alba (de la Octavia), Bukta (de la Sovata), Gogosi (de la Cristiana, de la Valcea),Tort moca (dar nu seamana, neam, cu minunatia asta de Davidoff), Mustar rusesc (de la mama Ramonei), Mititei (de la Viorica), Salata Waldorf (de la Wolfgang), Capriciul doamnelor (doar asa, ca sa ma intreb cine o fi dat un nume atat de ne-potrivit unei categorii de fiinte atat de ne-capricioase), Salata de fructe cu coniac (cum faceam pentru Simona si Alecu, de ma temeam sa nu-i certe..." presa-rii", cand plecau, conducand, de la mine. Hic), Tortul saracului (da' bun), Tort Krant, Briani (Gabi), Tort de zahar ars (de la Jeta care si-o bagat jejetul in jelatina- asa a scris ea, in caietul meu, cu mana ei). C-asa a fost. Si mi-e dor.
Prajitura Bobe (cu 2 puncte pe o, adica asa: Bӧbe), Castraveti in otet de la matusa Ana, Pizza (cum am dus la cabinet, de ziua mea, iar Angela a crezut, pentru scurt timp, cand i-am spus (pentru ca asa imi iesise la socoteala, ca intr-adevar implineam doar 22 ani, desi lucram de vreo 9, dar asa sunt eu, par mereu tanara), Escalop de ficat de gasca ca "La Busolla. Di Cluj" Foie gras, care-va-sa-zica. I-am promis Octaviei c-o sa postez reteta asta si chiar o s-o fac, intr-o buna zi. Felii vieneze(o sa ma uit daca semana, cand ajungem pe la mama lor), Friptura ca la Cincu, Pui fript in stil mediteranean, Rulada biscuiti (Feli), Rulada cu varza (Felicia), Prajitura cu mere (Laura), Piscot cu crema (Duty), Prajitura Betivana (Ca la Ileanda),Tort cu crema de la Cindy-desi cea mai buna reteta de fericire de la ea nu e asta, ci faptul ca a aranjat ca "intamplator" sa-mi faca cunostinta cu Sorin, fara ca vreunul dintre noi sa stie(prea bine) daca si ce punea Cindy la cale, Dolce Fredo, ca la "Continental", Rigojanci (ca suntem prietenosi), Cartofi taranesti, Baigli cu nuca sau mac (Laura), Gogosi de la matusa, Medalion cu muschiulet (Gabi), Pasca (Mena), Pastravi cu smantana, Suedia (povestea cu suedezele chiar vreau sa v-o spun, candva), Papanasi (pentru suedezele de mai sus), Pachetele de primavara , ca la"Shanghai"-de pe strada Gheorgheni, Savarina (Gabi), Savarina (Viorica), Clatite (Lili), Canadian Eggnog (Eh), Prajitura de post cu dulceata, musai de cacadari. A se citi: mac(i)ese (Cristina), Pui Thailandez (Mariana), Bame cu pui (cu care l-am convins pe Sorin ca pot. Gati). Prajitura Jumi-juma- cu ingrediente foarte bune, dar n-am facut-o, poate si pentru ca eu, de obicei, nu umblu cu jumatati de masura. Ba chiar dublez ingredientele. Si nu glumesc, cand vorbesc serios.
Ziua si noaptea (de la mama, de care mi-e dor toata ziua si toata noaptea). Gris cu lapte, pane. Asta e reteta lui Sorin. Secreta. Numai el stie cum face, sper ca n-o fi uitat, ca mi-a facut doar o data si bine, ca mi-a ramas gandul la el. Amandina buna (de la Camelia), Chec fistichiu (Antonia), Piept de pui cu piersici (ca la Balcic, de la Ioana. Am facut fixatie pentru reteta asta. Ca se tot pregatise Ioana sa ne faca si n-a mai reusit, asa ca am facut-o eu, cum mi-am imaginat. Si e chiar buna. O sa v-o arat). Salata cu naut (Helen, de la serviciu), Ciorba de urechiuse (Cristina), Delicious Brownies (Elise, tot de la serviciu), Negresa (in camasa alba), Salata Suba (ca-n Rusia, cand e rece), Bors (Natalia), asta doar ca sa numesc cateva. Toate imi evoca amintiri, toate ma bucura, fie ca le stiu pe dinafara sau imi amintesc cum se fac doar daca rasfoiesc caietul, aducerii-aminte.
Si uite asa, ii cunoasteti si voi pe (unii dintre) prietenii mei. Iar prietenii prietenilor mei, sunt prietenii mei. Va confirma Radu (mamii). Intrebati-l.
Ce vroiam sa spun , fara sa ma pierd prea mult cu vorba, e ca scriind retete de la cei cu care am impartit momente de bucurie, in jurul unei mese intocmite rapid sau unui meniu elaborat, ma ajuta sa nu uit. Senzatia.
Iar reteta asta de tort cu crema deosebit de fina e exceptional nu doar prin aroma lui, ci mai ales pentru ca fiind de la Mariana, care imi bucura sufletul, cu prietenia de nepretuit a ei si a familiei ei, de atatia ani si ani de zile. Si ma face sa-mi amintesc cu cata caldura ne-au primit din nou la ei cand am fost acasa, in primavara. Si cate bunatati ne-au pus pe masa. Printre care si tortul asta despre care am stiut ca e un cuceritor, de la prima vedere. Si cum stiu ca n-o sa se stearga vreodata din amintirea mea micile si marile gesturi de prietenie, chiar daca am reusit, nici nu vreau sa ma intreb cum, sa sterg o buna parte din pozele din primavara trecuta, de cand am fost acasa. Si drept sa spun, emotionata cum eram, nu-mi mai aminteam ce si cum mi-a spus ca a facut, de a iestit tortul asta minunat. Dar cand ai gustat ceva bun, sau fericirea, mai vrei, asa ca am rugat-o sa-mi scrie reteta.
Cum prietenii iti indeplinesc dorintele, Raluca, fiica ei draguta, mi-a trimis cele de mai jos. Le multumesc lor si va impartasesc si voua reteta, sa-ncercati si voi. Si daca l-am numit tortul anului nu e doar pentru ca anul e la inceput. Ci pentru ca unele lucruri, ca si unele persoane, au locul lor, dintai, de la bun inceput si fara sa fi fost in competitie cu cineva. Sunt pur si simplu, deosebite. Si bune.
Tortul cu ness Davidoff
Crema:
Aici mi-am permis sa negociez cu Raluca si am obtinut ca asa, de prima data ca pun doar 3 lg de ness, nu 3 kg, nu de alta dar sunt si asa energica de felul meu si uite ce mult vorbesc si scriu chiar daca la voi e deja noapte, iar pe mine o sa ma prinda dimineata, tot depanand amintiri. Din copilarie si din bucatarie, da. Glumesc, bineintelesc, Raluca scria de pe mobil si eu am stiut de la inceput ce vroia sa spuna, dar asa imi place mie sa romantez. Uneori.
Blatul :
Si am mai facut o ajustare: Am dublat cantitatea pentru crema si am pus si in exterior, ca tot era voie sa-l ornez dupa plac. Si am fost atat de multumita de rezultat, incat dupa nici 2 saptamani de la prima si reusita incercare cu rulada asta, de Anul Nou, am facut si tortuletele astea mici, de care sa se bucure si prietenii nostri. De-aici. Si voi, de oriunde ati fi. Ca pentru toti si toate e loc in inima mea.
Sa auzim numai de bine!
Iscusit si ingenios acest peste mic. Trimite-ne cand mai ai o creatie noua. Felicitari !!
RăspundețiȘtergereVasile