Tort. Nunta. Tudor

Buna sa va fie inima!

Fiecare zi e o binecuvantare, chiar daca nu toate arata la fel. Astazi ploua, dar in suflet e senin, asa ca e timpul potrivit sa va povestesc….

Unele lucruri se repeta si cu toate astea, sunt MAGICE. Dar noi, din obisnuinta sau din graba, trecem pe langa ele si nu ne oprim sa le inspiram…sau sa le lasam pe ele sa ne INSPIRE…

Dar cate intr-o buna dimineata, cum ar fi cea de 12 iunie 2021, cerul e atat de frumos colorat incat tot ce trebuie sa faci e sa lasi clipa sa-ti bucure inima! Daca esti atent la momentul potrivit, te poti bucura de orice, incepand de la rasaritul soarelui…

Rasaritul de azi e unul special, ziua de azi e speciala. E ziua nuntii nepotului meu, Tudor cu aleasa inimii lui, Denisa.

Si unele povesti se repeta…dar cum am mai spus,  pentru ca acesta e adevarul - adevarat:

Poveste mai frumoasa decat IUBIREA, eu nu stiu sa va spun. Dar pot sa va povestesc cum ca acum...sa tot fie 27 ani de atunci, in ziua de dupa nunta noastra, ne-am adunat cu totii la noi acasa si ne-am bucurat impreuna. De o zi frumoasa, de cei dragi, de flori, de prajituri bune. Cum nimic nu e intamplator nepotul meu, Tudor si Andra, nepoata lui Sorin erau colegi inca de la gradinita si erau prieteni.

 

Da, stiu ca v-am mai povestit  despre asta.

Am zis atunci, mai in gluma, mai in in serios ca: "Lasa ca o sa-ti amintim noi la vremea nuntii tale ce frumos ati dansat, la nunta noastra!"

Si cum ziceam si cu alta ocazie, ce e promis...promis ramane, anii au trecut in zbor si uite ca azi e ziua nuntii! Denisa  si Tudor, si-au intemeiat familia lor!

Ne-ar fi placut sa ii vedem dansand impreuna, ca prin pasiunea lor comuna pentru dans s-au intalnit, au inceput sa se cunoasca si a se placa, sa se iubeasca.

Ocazie cu care ne bucuram impreuna cu ei si cu toti ai nostri care au fost azi la Cluj, sau cu gandul la ei!

Ne-am fi dorit sa fim si noi acolo, dar pentru ca nu s-a putut, i-am intrebat daca ne-ar oferi noua placerea de a le darui tortul de nunta. Ne-am bucurat foarte mult ca au acceptat, pentru ca ne-am gandit ca in felul asta darul nostru o sa le ramana in amintire mereu.

Am intrebat-o pe Denisa cum si-ar imagina ea tortul de nunta  si ea, finuta si delicata cum e, mi-a descris... in linii mari, ceva finut si delicat...

Cred ca s-au emotinat putin cand l-au primit,

Ca s-au imbujorat  si tortul si mirii si ne-au multumit foarte, foarte frumos.

Mirii stiu de ce spun asa, pentru ca tortul de la Giovanna a fost foarte, foarte bun. Pentru ca asa iese ce e facut cu pasiune. Daca vreti sa va convingeti, incercati si voi dulciurile facute de ea.

Si cum amintirile frumoase raman intiparite in memorie, speram sa-i bucuram pe tinerii casatoriti cu ceva aromat si dulce, in ziua petrecerii de acasa, de dupa nunta.

Cum ar fi povestioara asta pentru si de dragul lor.

Cam asa cum se bucura Tudor la aniversarile nuntii noastra, iar noi speram sa ne bucuram  impreuna la aniversarile lor, de acum inainte!

Voi cum faceti cand aveti de facut ceva important, dar din diverse motive, nu puteti face personal acel lucru?...

…Asa m-am gandit si eu: il incredintezi unor oameni  apropiati, oameni de nadejde, care  stii cu siguranta ca o sa aiba grija ca lucrul acela sa fie facut desavarsit.

Cum e posibil ca acest lucru sa se implineasca?

Ei bine… suntem cu totii conectati...

Asa ca...

Poate vreti sa-mi spuneti voi cum mai sunt obiceiurile pe la nunti in zilele acestea….dar “pe vremea mea”…. (de cand ma intrebam cand o sa ajung si eu sa folosesc expresia asta, he-he)..cand mergeai la cate o nunta, te puteai astepta “sa se fure pantoful miresei”. 

Si cum stateam noi asa linistiti, l-am vazut pe nazdravanul Tudor iesind de sub masa cu pantoful.

Vrand sa il rascumpere, nasul nostru, l-a intrebat pe Tudor: " Ce-ai vrea in schimbul acestui pantof, fara de care mireasa nu ar mai putea dansa…? ”

…Il aud si azi pe Tudor: ” Oua kinder(e). Multe, cate sa pui sub  o closca! ”

Asa s-a facut "targul" si-au ramas si nasii, nuntasii si hotomanul nostru multumiti.

Stia Tudor inca de pe atunci cum stau lucrurile: daca investesti si ai rabdare, o sa te bucuri de roade!

Daca investesti in oua Kinder o sa ai pui… de ciocolata, iar pentru ca investesti emotional, sentimente frumoase si IUBIRE, o  sa ai viata fericita, cu aleasa inimii tale. Ceea ce va dorim din tot sufletul!

Avem multe amintiri cu Tudor pentru ca eu si Lucica, mama lui, suntem “verisoare dulci”. Asa de mult imi place si faptul asta si expresia, ca m-am gandit sa va spun si voua.

Cand era Tudor mic si noi si mai tineri, ne intalneam des, doar asa de drag si povesteam si ne jucam si orice faceam impreuna era bine si ne-a ramas intiparit in inima.

Unele momente ne-au ramas intiparite chiar si pe hartie, cum ar fi primii pasi ai lui Tudor.

Unde descopar ca aratam si eu ca o closca protectoare. 

Timpul a trecut, iar Tudor devenea o companie agreabila in orice imprejurare. 

Era istet si spiritual de mic si nu reuseai sa-l pacalesti deloc, nici la joc. Jucam Monopoly si el era  si jucator, dar si  bancherul. Pentru ca el era mai mic si noi mai sugubati, uneori incercam sa ii cerem proprietati “pe datorie”, dar el radea: “Banii pe mana!” Stia regulile. De atunci jocurile s-au  mai schimbat, dar regulile au ramas la fel: Radem si ne jucam, dar sa fim seriosi!

Lua in serios si tortul de la sfarsitul fiecarei aniversari, iar cand mergea cu mama lui in vizita si venea timpul sa plece acasa, daca nu venise tortul, i se parea, pe buna dreptate ca: “Orice petrecere fara tort e doar o intalnire”.

Vorba lui Tudor: ”Nu mai pot, dar mai vreau!”

Asa si eu, din prea-plinul inimii mele, bucuroase pentru ei.

Parintii mei au simtit la fel.

Ii multumesc Loredanei de la floraria Papadie ca a exprimat si ea cu gingasie ce doream noi sa le transmitem.

As mai vrea sa va spun ca desi nu am fost fizic la Cluj, am fost aproape in fiecare moment, iar pentru ca a spus Denisa: "Am dori sa ajunga si la voi din tortul nostru de nunta"... eu, care cred in magia dragostei, prin care sunt toate cu putinta, am facut in asa fel incat dorinta sa devina realitate.

La fel si in momentul in care invitatii au primit  inimioarele oferite cu drag.

Ii spun Denisei, stie ea de ce, ca e specialitatea ei: La intocmirea acestei povesti nu am folosit nici un gram de zahar, tot ce s-a materializat in dulciuri e bazat integral pe cel mai natural ingredient, IUBIREA, cea care sta la baza intemeierii proaspetei voastre familii.

 Cat despre calorii…. O sa furam de la Tudor reteta.

O sa lasam inima sa ne salte de bucurie la amintirea acestei zile frumoase.

V-am dedicat aceasta poveste racoritoare  si acest cornet de inghetata imbujorata

ca o emotie din ziua nuntii, spre a se pune la pastrare intr-un coltisor al inimii voastre tinere, pe care o dorim fericita pana la adanci batraneti! Sa plutiti pe ape line!

 Va iubim si stim ca simtiti asta, bucurati-va de fiecare clipa, de fiecare zi!

Va imbratisam cu drag, Dana si Sorin.

Sa auzim numai de bine!