Uneori, lucrurile nu sunt cum par a fi. S-ar putea, bunaoara, ca privind la ciupercile astea, sa va spuneti: ”Ciuperci bolunde. Frumoase, dar nu sunt bune de mancat”. Cand de fapt ele sunt bune-bunute si usor de preparat:
Se fierb ouale tari, se taie o sectiune de la baza, asa incat sa poata sta in picioare.
Se scoate galbenusul prin taietura si se foloseste pentru umplutura: Se piseaza si se amesteca cu putina maioneza, smantana si ciuperci (din conserva) taiate marunt si stoarse de apa. Se adauga sare si piper dupa gust.
Cu aceasta compozitie umplem ouale, le asezam palariile (jumatati de rosii golite de samburi) si le plasam in poienita insorita din care ne-ar placea sa le culegem.
Chiar daca iarna e inca grea si omatul mare, macar putem visa la caldura si la soare, cum va fi atunci cand o sa pornim intr-adevar la cules de ciupercute. Dragute si bune, ca nu v-as imbia eu la unele nebune. Le spun asa numai in gluma, ca-n Apuseni, unde “bolund” e un fel (arhaic) de-a spune “nebun”. Dar unul mai simpatic, asa, nu de legat. In cazul nostru, ciupercile acestea “nebune”, sunt numai bune de mancat.
Sa auzim numai de bine!
Un minunat aperitiv ,facut de-o talentata povestitoare!
RăspundețiȘtergere