M-a intrebat, de curand, o prietena:
- “Tie chiar nu-ti plac legumele?”
- “Nu prea”.
- “Deloc? Deloc? Si nici nu gatesti cu ele?”
- “Ba da. N-am nimic impotriva lor.
Doar ca nu ma dau in vant dupa ele.”
- “Nici sparanghelul?”
- “Ba sparanghelul, da. Ca e frumusel”.
- “Si cum il gatesti?”
- “Cu prosciutto.” Am raspuns. Si-am ras.
Azi, cumintica, m-am pus pe treaba, ca nu e mare lucru:
Se spala sparanghelul, se taie din codite.
Se sterge cu prosop de hartie, se inveleste in sunca. Se caleste cateva minute in unt topit.
Apoi se stopeste cu putin ulei balsamic amestecat cu ulei de masline.
Daca sunteti ghidusi si va place si voua ca din cand in cand sa “dati cu bota-n balta”, nu va sfiiti, puteti faceti ca mine:
“Luati cu pita!” E bun.
Sa auzim numai de bine!
Arata tare bine sparanghelul tau,ma intreb ce gust are ca n-am incercat niciodata leguma asta.La noi nu prea gasesti proaspat si de cite ori am vazut prin supermagazine era tare ofilit .
RăspundețiȘtergereFoarte fain arata!
RăspundețiȘtergere