30 mar. 2012

Vinete evantai





Nici nu a apucat musafirul mult asteptat, Primavara, sa-si despacheteze bine pachetelele si sa-si scoata la iveala rochiile inflorate, ca au si inceput unii, prin vecini, dupa doar cateva zile de caldura, ca in loc "buna ziua", sa "pufaie" : "Hot, Eh". Caldura mare, cica. Asa ca ce sa fac si eu, cu meteahna mea de-a incerca sa bucur, daca nu pe toata lumea, macar pe cativa dintre semeni? M-am pus sa fac si eu ce-am crezut ca se potriveste momentului. EVANTAIE. Si din ce sa le fi facut? Din vinete. Si de ce sa fi fost vinete-vinete, ca asa s-ar "cuveni" sa fie ele, cand mie mi s-au parut dragute astea albe.
 
Ce ne trebuie:
- vinete albe
- salota (sau ceapa rosie si usturoi)
- ulei din seminte de struguri (sau ulei de masline)
- capere
- suc proaspat de lamaie
- otet balsamic
- patrunjel verde, maruntit
- busuioc proaspat, maruntit
- sare




Se spala vinetele, se taie felii.
Optional, se presara sare pentru a absorbi parte din apa continuta. Se lasa asa 15 minute, apoi se tapeteaza cu prosop de hartie.


 




Se prajesc putin, la foc moderat, pe ambele parti.











Intre timp se face un sos, calind in putin ulei, la foc mic, timp de 2-3 minute salota. Se adauga patrunjel, busuioc, capere maruntite, otet balsamic si putin suc de lamaie.







Se aseaza feliile de vinete pe farfurie, in forma de evantai.
Deasupra se toarna sosul, se stropeste cu putin ulei, otet balsamic si se presara cateva capere si frunze de busuioc.


De cate ori folosesc capere la vreo mancare, imi aduc  aminte cum mai demult, un prieten de-al nostru, neobisnuit  cu  felul  meu de-a gati, ma intreba:
"Astea ce sunt? Si alea ce sunt?” Si cand am spus: ”Capere”, el, care vroia sa inteleaga a intrebat din nou:
“Ca pere, ca pere, dar ce sunt?”.
“Sunt mugurii florii de caper, planta mediteraneeana care creste in zonele muntoase”. Si-asa a inteles. Peste catva timp, l-am auzit spunand unor  prieteni comuni:  “Aseara am fost la Dana si Sorin. Si am mancat lalele”.
Pentru ca deja ne cunoastem cu totii mai bine, n-a mai fost nici o confuzie. L-au crezut cu totii, ca stiau despre ce vorbeste.
Dar despre acele lalele, intr-o alta poveste, poate pana atunci Primavara se va asterne de-a binelea.

Sa auzim numai de bine!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu